Despre importanța pielii și blănii la animalul de companie
La o primă evaluare medicul veterinar poate intui starea de sănătate a câinelui sau a pisicii examinând blana și pielea. Blana strălucitoare indică vitalitatea și poate semnala starea de sănătate a animalului. Animalele care prezintă blană uscată, cu mătreață sau cu aspect mat, neîngrijită pot suferi boli tiroidiene, hiperadrenocorticism (boala Cushin), boli renale sau hepatice, parazitoze sau tulburări nutritive.
Pielea și blana formează cel mai mare organ la câini și pisici, reprezentând aproximativ 10% până la 15% din greutatea totală a corpului. Pielea este cel mai mare organ și îndeplinește o variatate de funcții vitale pentru întreținerea stării de homeostazie a corpului.
Pielea se reînnoiește constant și răspunde astfel unei varietăți enorme de factori ostili. Procesul de reînnoire presupune migrarea celulelor noi din stratul bazal către epidermă, acest proces durează aproximativ 22 zile.
Pielea este formată din 3 straturi: epiderma, derma și hipoderm.
Epiderma este stratul exterior al pielii și este formată din mai multe tipuri de celule: keratocite, melanocite, celule Langerhans și celule Markel. Celulele specializate ale pielii numite keratinocite produc cheratina - o substanță cerată care acoperă epiderma pentru a preveni pierderea apei prin piele. Melanocitele sunt localizate la baza epidermei. Melanocitele produc melanina, un pigment care influențează culoarea pielii și a părului. Producția de melanină este influențată de factori hormonali și genetici. Melanina contibuie la protejarea celulelor de razele dăunătoarea ale soarelui. Celule Langerhans fac parte din sistemul imunitar, jucând un rol important în răspunsul pielii la substanțe străine, sunt implicate în erupțiile cutanate atunci când pielea animalului este expusă la factori iritanți. Expunerea în exces la razele ultraviolete și la glucocorticoizi determină deteriorarea acestor celule. Celulele Merkel (sateliții terminațiilor nervoase) sunt celule specializate asociate organelor senzoriale din piele, fiind localizate în regiunile cu păr și fără păr, în special în regiunile corpului cu sensibilitate tactilă.
Dermul, stratul de sub epidermă, este format din fibre reticulare, elastice și de colagen și reprezintă cea mai mare parte a pielii. Dermul este cel mai activ din punct de vedere metabolic și conține glandele sebacee, foliculii de păr, vasele sagvine și limfatice. Dermul este o structură de termoreglare și senzorială importantă și, de asemenea, contribuie în mod semnificativ la stocarea apei din corp.
Hipodermul sau țesutul subcutanat oferă suport și amortizează impactul pe care îl pot avea traumele fizice. Este compus dintr-un țesut conjunctiv lax și din fibre intercalate de adipocite.
Anexele pielii
Foliculii de păr, glandele sebacee, glandele sudoripare și ghearele sunt anexe ale pielii care se dezvoltă din epidermă.
Glandele sebacee produc sebumul, un amestec de acizi grași. Glandele sebacee sunt localizate în apropierea membrelor, în partea dorsală a gâtului, în regiunea crupală, în zona bărbiei și zona cozii. Sebumul menține flexibilitatea și hidratarea pielii. Sebumul asigură strălucire părului și are proprietăți antibacteriene .
Glandele sudoripare apocrine se găsesc fie în foliculul de păr, fie pe suprafața pielii. Secrețiile nu ajută la controlul temperaturii corpului și nici nu permit pierderile de apă prin piele. Aceste secreții conțin unele deșeuri din organism, iar mirosul lor este folosit de unele pisici pentru marcarea teritoriului. La câini, aceste glande sunt concentrate în regiuni precum sacii anali. Un anumit miros de câine/cățea? este produs atunci când secrețiile sunt descompuse de bacteriile de pe suprafața pielii.
Câinii și pisicile glandele sudoripare ecrine, utile pentru răcirea corpului sunt localizate doar la nivelul membrelor, în zona pernuțelor și în zona nasului.
Foliculii de păr ai câinilor sunt compuși, ceea ce înseamnă că foliculii au un fir de păr central înconjurat de 3 până la 15 fire de păr secundare mai mici, toate ieșind dintr-un singur por. Câinii se nasc cu foliculi de păr simpli care se dezvoltă în foliculi de păr compuși.
Blana unei pisici poate conține până la 200 de fire de păr pe milimetru pătrat. Blana pisicilor are 3 tipuri de fire de păr: fire lungi de protecție care formează stratul exterior, fire de păr mai scurte și aspre (peri) și fire de păr moi. Firele de păr care formează stratul superior ies din foliculi unici, fiind conectate la sistemul nervos, astfel la acest nivel au loc activități senzoriale.
Blana animalului este formată din mii de fire de păr produse de foliculii de păr. Foliculul de păr prezintă cicluri de activitate cu: perioade de creștere a părului nou (c. anagen), perioade în care se oprește creșterea firului de păr și apar modificări degenerative la nivelul foliculului (c. catagen) și perioade de inactivitate ale folicului (c. telogen). Deoarece firele de păr sunt supuse unui stres constant în mediu, acestea sunt înlocuite periodic. Activitatea ciclului firelor de păr, la unele rase de câini, este strâns legată de variația temperaturii și de fotoperioadă, ceea ce duce la scăderea densității părului în lunile mai calde și la creșterea densității în lunile reci.
Pierderea sezonieră a firelor de păr, are loc și pentru a înlocui blana și este influențată de temperatura exterioară și de orele de lumină. Cu toate acestea, pisicile și câinii care petrec mult timp în interior pot pierde păr pe tot parcursul anului.
Pe lângă aspectul estetic perceput la prima vedere, pielea și blana animalului joacă un rol vital în sănătatea acestuia. Ele sunt parte importantă a sistemului imunitar și sunt esențiale pentru menținerea nivelului de hidratare.
TERMOREGLARE
Blana sănătoasă contribuie la menținerea și reglarea temperaturii corpului în funcție de condițiile din mediu. Temperatura corpului este reglată prin mișcarea foliculilor de păr care apropie firele de păr pentru a izola sau pentru a permite aerului să intre. Animalele se mai pot încălzi prin tremurat sau se pot răcori prin gâfâit.
Uneori este ușor să uităm că animalele de companie au o fiziologie foarte diferită de a noastră, iar termoreglarea este un exemplu în acest sens. Câinii și pisicile suportă mai greu căldură decât noi, deoarece nu pot transpira în același mod; nu au glande sudoripare. Au câteva glande sudoripare în zona pernuțelor la nivelul membrelor, dar acest lucru nu joacă un rol important în termoreglare. Câinii se termoregulează mai ales gâfâind. Iar pisicile gâfâie de obicei numai atunci când sunt supraîncălzite, stresate sau suferă de dureri acute.
PROTECȚIE
Pielea și blana se comportă precum o barieră de protecție împotriva corpilor străini, substanțelor chimice și a factorilor stresori din mediu. În plus blana protejează animalul în caz de contact cu substanțe chimice, în caz de traumă, la contactul cu suprafețe fierbinți, dar și împotriva razelor ultraviolete.
IMUNOREGULARE
Pielea este o parte importantă a sistemului imunitar. Dacă integritatea acesteia este compromisă pielea ar putea fi un canal de pătrundere pentru bacteriilor, generându-se infecții și boli cu potențial sistemic grav. La nivelul pielii au loc mecanisme de supraveghere și răspuns, caz de „atac”.
SENZORIAL
Pielea conține terminații nevoase și nervi care ajută animalul în percepere stimulilor precum căldură, frig, presiune și durere.
HIDRATAREA
Pielea este foarte importantă în menținerea stării generale de hidratare. Câinii și pisicile nu au glande sudoripare, pierderea apei în exces la nivel cutanat (derm bolnav) cauzează probleme de sănătate.
PRODUCȚIE ȘI DEPOZITARE
La nivelul pielii este produsă vitamina D, esențială în metabolismul/absorbția calciului intestinal. Sebumul produs de glandele sudoripare formează un strat hidrofug prevenind dezvoltarea bacteriilor. Feromonii produși la nivelul pielii sunt esențiali în menținerea comunicării cu alte animale în scopuri reproductive și teritoriale.
Pielea stochează grăsimea sub formă de țesut adipos. Acesta este depozitul de energie al corpului și servește drept strat de izolare pentru a ajuta la menținerea temperaturii corpului pe vreme rece.
COMUNICARE
Glandele speciale care produc feromoni au un miros specific cu scopul de a comunica cu alte animale. Comunicarea vizuală sau camuflajul implică blana. Ca răspuns la amenințare sau atac, firele de păr devin erecte în zona gâtului , coloanei vertebrale, astfel animalul pare mai mare.
Este foarte important sa ne îngrijim pielea și blana animalului nostru pe tot parcursul anului.
AUTOR:
Dr. Flavia Mitrea
Referințe:
Foster, A. P., & Foil, C. S. (2003). BSAVA Manual of Small Animal Dermatology (2nd ed.). BSAVA.
Dacvd, V. J. W. M. H., Dvm, C. G. E., & Dacvd, D. M. D. K. C. L. (2012). Muller and Kirk’s Small Animal Dermatology
(7th ed.). Saunders.
Tammy Hunter, Ernest Ward, The Importance of Your Pet's Skin and Coat and the Role of Diet. Disponibil: https://bit.ly/3UCEP73